Poezie arhitecturală post-industrială

Un pod gonflabil în Paris, peste Sena, dar şi un roller coaster în jurul unei centrale electrice emblematice din Londra – sunt doar două dintre ideile “out of the box” ale unei arhitecte din România, Irina Cristea.
{poza:stanga}
 
Fanii Pink Floyd au auzit cu siguranţă de Battersea Power Station, centrala electrică londoneză ridicată între 1930 și 1955 pe malul sudic al Tamisei, nu departe de cartierul Chelsea. E cea mai mare clădire din cărămizi din întreaga Europă şi tronează pe coperta albumului “Animals”, din 1977. De altfel, clădirea în stil art deco a devenit un veritabil simbol popcult şi a mai apărut în filmul “Help” (1965) al celor de la The Beatles, sau în videoclipul single-ului Another Thing Comin´ (1982) al veteranilor metalului greu, Judas Priest.
 
Dezafectată în 1983, când a încetat să mai genereze electricitate, fosta centrală ar putea trăi o a doua tinerețe grație efortului depus de o arhitectă româncă, Irina Cristea. Alături de echipa sa de la biroul francez de arhitectură Atelier Zündel Cristea, românca s-a înscris într-o competiție de arhitectură, ArchTriumph Museum of Architecture\, unde a propus un plan de transformare a vechii clădiri într-un muzeu în jurul căruia să zburde un roller coaster. Întreg proiectul ar urma să coste 100 de milioane de euro, iar acum Irina Cristea și echipa sa așteaptă decizia investitorului care urmează să evalueze proiectul. Dacă totul merge conform planului, proiectul ar fi gata în maxim cinci ani. Un interviu Das Cloud cu Irina Cristea despre conceptul din spatele îndrăznețului proiect.
 
{poza:stanga}
 
Cum ați decis să înaintați acest proiect de transformare a unei centrale electrice într-un roller coaster?
 
Încă din momentul în care a fost construită, centrala electrică a fost foarte populară. Simbolizează progresul, industria, precum și un nou tip de putere, acela al oamenilor. De-a lungul celor 70 de ani de istorie, centrala a avut un statut simbolic, fiind reprezentată în diverse forme de cultură populară, de la filme și la clipuri muzicale, până la jocuri video.
{citat:dreapta:“De-a lungul celor 70 de ani de istorie, centrala a avut un statut simbolic, fiind reprezentată în diverse forme de cultură populară” – Irina Cristea}
 
Proiectul nostru vizează regenerarea spațiului în care se află Battersea Power Station cu un nou parc, care să combine relaxarea cu arhitectura, prin crearea unui loc popular primitor pentru toată lumea. Acesta ar urma să fie un spațiu de învățare, relaxare și discuție, un sat arhitectural și cultural chiar în inima orașului Londra.
 
Noul spațiu va include și un muzeu. Ce va găzdui acesta?
 
Muzeul de arhitectură are ca model muzeul Cité de l’Architecture din Paris. Printr-o serie de galerii va fi prezentată moștenirea arhitecturală și culturală a umanității, din Evul Mediu și până în zilele noastre. O colecție variată de materiale va ilustra schimbările majore produse în arhitectura britanică și internațională de-a lungul secolelor.
 
Am încercat să avem în vedere principalele motive pentru care oameni ar vizita noul muzeul de arhitectură Battersea: oportunitatea de a vedea și experimenta arhitectura învățând totodată despre aceasta ca profesie; oameni care privesc și se amestecă cu alți vizitatori; explorarea decorului arhitectural al centralei electrice; revizitarea unor opere cunoscute de artă și arhitectură. Scopul nostru a fost să imaginăm o nouă Catedrală a Arhitecturii, o clădire care să conteste supremația internațională a surorii sale, Tate Modern, și să stabilească o nouă referință vizuală în oraș.
 
{poza:stanga}
 
Care este rolul roller coaster-ului în toată această ecuație?
 
În oricare muzeu, nu expunerea unor opere oferă sens, ci prezența vizitatorilor și modul în care aceștia hoinăresc prin el. Modul de interacțiune cu exponatele este cel care crează semnificații. Elementul străin al unei căi ferate suspendate va funcționa în primul rând ca animator al unui spațiu gol. Aceasta va oferi vizitatorilor care pătrund în structură o cale de acces elementară, care le permite să se familiarizeze cu schița clădirii cu un efort minim. Prin ambiția sa spațială, proiectul nostru încurajează jocul și distracția, aspecte adesea insuficient apreciate în tradiționala lume a artei.
 
Proiectul are puterea de a evoca dimensiunea și scara omului în epoca contemprană, punând sub semnul întrebării relația noastră cu structura. Nu e vorba doar de a arăta, ci și de a sugera o poezie post-industrială.
 
Pod cum n-a văzut Parisul
 
{poza:stanga}
 
Roller coaster-ul londonez nu este singurul proiect ieșit din tipare al Irinei Cristea. Echipa arhitectei din România a proiectat la sfârșitul anului trecut un pod gonflabil cu trambuline peste Sena. Firma de arhitectură a ocupat atunci locul trei în cadrul unei competiții de design intitulate “A Bridge in Paris”. “Momentan pregătim o machetă pentru acest pod”, spune Cristea pentru Das Cloud. Un pod gonflabil ar necesita puține resurse pentru a fi construit și ar dăuna prea puțin mediului înconjurător. Ca să nu mai spunem de elementul distractiv ce se adaugă celui pur funcțional.